BLOG / Zahărul hrănește cancerul- mit sau realitate?

 

Una dintre cele mai împământenite idei atunci când vine vorba despre cancer, este aceea cum că zahărul hrănește cancerul. Este această credință o realitate, sau este doar un mit?

Răspunsul destul de scurt și simplu este acela că, până în prezent, nu există dovezi științifice care să ateste o legătură directă între consumul de zahăr și creșterea celulelor maligne.

Cum a luat însă naștere acest mit?

Așa cum se știe, spre deosebire de celulele normale care se înmulțesc doar atunci când este nevoie, cele maligne sunt într-un continuu proces de creștere și multiplicare. Care este “combustibilul” care stă la baza acestor procese? Glucoza. Și atunci, plecând de la realitatea că celulele maligne consumă mult mai multă glucoză decât celulele sănătoase, unii au simplificat lucrurile atât de mult, încât au ajuns la ipoteza că, eliminarea zahărului din alimentație ar contribui la oprirea creșterii celulelor maligne și la stoparea dezvoltării cancerului.

Doar că, glucoza este combustibilul de care are nevoie întregul nostru organism, pentru a trăi, pentru a funcționa optim. Glucoza, și nu zahărul. Glucoza hrănește deopotrivă fiecare celulă a noastră. Nu sunt hrănite preferențial doar anumite celule și nici nu putem influența asta.

Principala sursă de glucoză sunt carbohidrații( glucidele) din alimentele pe care le consumăm. Aceștia sunt de 2 tipuri: simpli și complecși.

Când facem referire la carbohidrații simpli, ne gândim la zaharurile adăugate în ceai, cafea, sucuri, prajituri și alte alimente procesate, indiferent că se numesc zahăr, sirop sau miere.

Când vorbim despre carbohidrații complecși, ne gândim la alimentele care au zaharuri în mod natural în compoziție, mai exact: fructe, legume, leguminoase, cereale integrale. Aceștia, spre deosebire de cei simpli, nu sunt doar o sursă de energie, ei vin și cu valoare nutritivă la pachet. Cu fibre, minerale, vitamine, substanțe fitochimice. Tocmai de aceea, ar trebui să reprezinte cea mai mare parte a carbohidraților din alimentația fiecăruia dintre noi.

Iar dacă, să presupunem, o persoană și-ar reduce drastic carbohidrații din alimentație, organismul acestuia, va fi forțat să-și creeze singur glucoza de care are nevoie pentru a funcționa, prin așa-numitul proces de gluconeogeneză, folosindu-se de proteine și lipide.

Dacă vorbim de prevenție, …

… există dovezi stiințifice, care arată că un consum crescut de carbohidrați simpli, de alimente cu conținut crescut de zahăr, alimente procesate, dulciuri, sucuri, ceaiuri îndulcite, este corelat cu creșterea riscului de obezitate și diabet, două afecțiuni ce cresc riscul de cancer.

În concluzie, eliminarea zahărului din alimentație nu va stopa evoluția bolii. Însă, ne putem reduce riscul de a dezvolta cancer, prin alegeri alimentare mai sănătoase, iar evitarea surselor concentrate de zahăr, este una dintre acestea.

 

Malnutriția

Malnutriția

Malnutriția apare atunci când există un dezechilibru între necesarul și aportul nutrițional, fapt care determină mai apoi modificări ale greutății, compoziției corporale și funcționării fizice. Are două fațete: sub- și supranutriția, iar în acest articol mă voi focusa asupra subnutriției.

Suplimentele nutriționale orale

Suplimentele nutriționale orale

Atenția pentru nutriție este vitală în managementul pacientului subnutrit sau cu risc de malnutriție. Suplimentele nutriționale orale sunt parte a unui spectru de strategii ce pot fi utilizate în acest sens.