BLOG / Introducerea alimentelor cu potențial alergen, în dieta bebelușului tău

Introducerea alimentelor cu potențial alergen în alimentația bebelușului, este un motiv de îngrijorare pentru mulți părinți.

În trecut, recomandările erau acelea de a se întârzia introducerea anumitor alimente alergene, după vârsta de 1 an, sau chiar după împlinirea vârstei de 3 ani, în cazul arahidelor.

Noile ghiduri, bazate pe cele mai recente descoperiri în acestă direcție, recomandă introducerea acestora devreme, în jurul vârstei de 6 luni, dar nu mai repede de 4 luni, alături de celelalte alimente ce sunt deja oferite în procesul de diversificare. Se recomandă finalizarea introducerii alimentelor cu potențial alergen până la împlinirea vârstei de 1 an, și menținerea lor cu regularitate în dieta obișnuită a copilului. Amânarea introducerii acestora după împlinirea vârstei de 1 an, crește probabilitatea dezvoltării unei alergii alimentare, în viitor.

Fac aici o paranteză și reamintesc faptul că, recomandările actuale în ceea ce privește începerea diversificării, spun că în jurul vârstei de 6 luni, dar nu mai devreme de 4, când bebelusul este pregătit din punct de vedere al dezvoltării, se începe introducerea de alimente bogate în nutrienți( legume, fructe, cereale). Detalii, aici. Odată ce primele alimente au fost adăugate cu succes în dieta bebelușului, se poate trece la alimentele cu potențial alergen. Indiferent de alimentul introdus, este important ca părinții să fie atenți ca textura și consistența la care au adus alimentul oferit, să fie una adaptată stadiului de dezvoltare al copilului și siguranței acestuia.

Ce sunt alergenii alimentari și care sunt principalele alimente cu potențial alergen?

Alergenii alimentari sunt proteine ​​alimentare care au capacitatea de a provoca o reacție alergică. Deși teoretic există posibilitatea de a fi alergic la orice aliment, există 9 alimente “top” cu potențial alergen,  responsabile pentru aproximativ 90% din toate reacțiile alergice alimentare. Acestea sunt:

  • ouăle
  • arahidele
  • lapte de vacă
  • grâul
  • soia
  • nucile (tot ce intră în acestă categorie: nuci, migdale, caju, castane, alune)
  • peştele
  • crustaceele
  • susanul 

În plus, țelina, muștarul, fructele cu semințe mici precum căpșunile, zmeura, murele, etc., sunt alte câteva produse alimentare recunoscute a produce reacții de tip alergic.

Care sunt categoriile de copii, la risc crescut de a dezvolta o alergie alimentară?

Copii  încadrați la risc crescut de a dezvolta o alergie alimentară sunt cei care prezintă dermatită atopică severă și/sau care au avut deja o alergie alimentară. În cazul copiilor cu dermatită atopică severă, este recomandată o discuție cu specialistul care are în grijă piticul, înainte de introducerea oului și arahidelor.

Copii care au un părinte sau un frate/ o soră cu antecedente de alergii alimentare, nu sunt încadrați la risc crescut, ci moderat. Bebelușii pot moșteni tendința de a fi alergici, dar asta nu înseamnă că vor dezvolta o alergie la același aliment precum părintele sau fratele/ sora, sau chiar că vor dezvolta vreo alergie.

Cum  recunoaștem o alergie alimentară?

Dacă vorbim despre o alergie alimentară de tip imediat, simptomele pot apărea în câteva minute până la 2 ore, după expunerea la aliment, astfel:

  • Simptome ușoare până la moderate: erupție cutanată, mâncărime a pielii, umflarea buzelor, pleoapelor, feței, vomă, durere abdominală
  • Simptome severe( anafilaxie): dificultăți de respirație, umflarea limbii, tuse persistentă, paloare, leșin

În caz de simptome severe, se va apela 112 pentru asistență. Totuși, conform datelor statistice, riscul unei reacții alergice severe( anafilaxie) este mic, 1-2 cazuri la 1000 de bebeluși.

Dacă avem de a face cu o alergie de tip întârziat, simptomele apar de la 2 ore pînă la 2-3 zile de la expunere și sunt de două tipuri:

  • De tip digestiv: dureri abdominale recurente, agravarea vărsăturilor, refuzul alimentar, scaune moi sau frecvente (>6-8 pe zi), constipație sau scaune rare (2 sau mai puține pe săptămână)
  • La nivel cutanat: înroșirea pielii, mâncărime, agravarea eczemei

În cazul unei alergii alimentare de tip imediat, alimentul cauzator NU va fi reintrodus în alimentație. Contactul cu un specialist este important.

În cazul unei alegii alimentare de tip întârziat, se recomandă oprirea consumului alimentului suspectat, caz în care simptomatologia ar trebui să dispară în câteva zile. Dacă simptomele nu au fost severe, se poate încerca reintroducerea alimentului la 1-2 săptămâni, mai târziu.

Mai jos, redau câteva sfaturi generale pentru introducerea alergenilor în alimentația copilului:

  1. Fiecare nou aliment cu potențial alergen, va fi introdus doar atunci când starea copilului este una bună (este sănătos și fără probleme legate de dentiție) iar dacă piticul prezintă dermatită atopică este important ca pielea lui să fie într-o stare bună, înainte de introducerea alergenilor
  2. Fiecare nou aliment cu potențial alergen, va fi introdus în prima parte a zilei, astfel încât copilul să fie treaz în următoarele 2 ore și să puteți observa orice semne ale unei posibile reacții alergice
  3. Fiecare nou aliment cu potențial alergen va fi introdus pe rând, lăsând o pauză de 2-3 zile până la introducerea unui alt aliment cu potențial alergen. Primele alimente alergene recomandat a fi introduse, sunt oul și arahidele
  4. Se va începe cu o cantitate mică, de exemplu cu un sfert de linguriță, crescând treptat în următoarele 3-4 zile
  5. Odată ce alergenul a fost introdus cu succes, fără reacție alergică, continuați să îl oferiți regulat în alimentația piticului, cel puțin o dată sau de două ori pe săptămână
Malnutriția

Malnutriția

Malnutriția apare atunci când există un dezechilibru între necesarul și aportul nutrițional, fapt care determină mai apoi modificări ale greutății, compoziției corporale și funcționării fizice. Are două fațete: sub- și supranutriția, iar în acest articol mă voi focusa asupra subnutriției.

Suplimentele nutriționale orale

Suplimentele nutriționale orale

Atenția pentru nutriție este vitală în managementul pacientului subnutrit sau cu risc de malnutriție. Suplimentele nutriționale orale sunt parte a unui spectru de strategii ce pot fi utilizate în acest sens.