Sindromul colonului iritabil cunoscut și sub numele de sindrom de intestin iritabil, este o tulburare gastrointestinală care afectează până la 1 din 7 persoane, la nivel mondial. O afecțiune cronică, definită printr-un grup de simptome recurente, mai exact:
- Balonare
- Durere abdominală
- Exces de gaze intestinale
- Diaree
- Constipație
- Alternanță între diaree și constipație
- Senzație de defecație incompletă
Dincolo de aceste simptome, pacientul cu sindromul colonului iritabil, prezintă și manifestări extraintestinale precum oboseală, anxietate sau depresie, tulburări de somn, toate acestea aspecte influențând în mod negativ și viața socială a persoanei în cauză. Putem vorbi așadar de o calitate scăzută a vieții.
Afecțiunea este întâlnită atât la adulți cât și la copii. Incidența bolii este mai mare la persoanele sub 50 de ani și de 2 ori mai mare la femei față de bărbați.
Care sunt cauzele?
Deși cercetările în acest sens sunt numeroase, cauzele și mecanismele nu sunt încă pe deplin înțelese. Sindromul de intestin iritabil, pare a fi rezultatul unei combinații între mai mulți factori, precum:
- Dismotilitatea intestinală: dezechilibre în modul în care mușchii care căptușesc pereții intestinului se contractă și mișcă alimentele
- Comunicarea greșită între nervii din creier și intestin, stresul jucând aici un rol important
- Hipersensibilitatea viscerală, care determină durerea accentuată atunci când excesul de gaze sau lichid se acumulează în intestin
- Dezechilibre în microbiota intestinală
- Inflamația de grad scăzut
Ce anume declanșează simptomele?
Există doi declanșatori majori, iar aceștia sunt alimentația și stresul.
Alimente precum mărul, iaurtul, conopida, fasolea sau pâinea din cereale, pot fi declanșatori ai simptomelor, în cazul pacienților cu sindrom de intestin iritabil. Ce au însă în comun aceste alimente? Ei bine, toate aceste alimente, valoroase de altfel, din punct de vedere nutritiv, conțin oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili. Carbohidrați cu lanț scurt, slab absorbiți în intestinul subțire, cunoscuți sub acronimul FODMAP și care pot declanșa simptomele sindromului de colon iritabil. Care sunt mecanismele prin care se întamplă acest lucru?
- FODMAP-urile sunt active osmotic, adică atrag multă apă în intestin. Excesul de apă în intestin cauzează balonare și disconfort digestiv.
- FODMAP-urile sunt descompuse și fermentate de către bacteriile din intestinul gros. Acest proces poate duce la cantități mari de gaze, balonare și durere.
- Excesul de lichid și gaze din intestine, duce la balonare și la modificări ale vitezei cu care alimentele sunt digerate, rezultând durere și diaree.
Lista cu alimentele bogate în FODMAP, aici.
Importanța terapiei nutriționale
Tratamentul sindromului de colon iritabil, se focusează pe ameliorarea simptomelor. În funcție de semnele și simptomele existente, medicul va prescrie și medicație, însă modificarea dietei este esențială.
Dieta cu conținut scăzut de FODMAP, s-a dovedit a fi o terapie eficientă în managementul simptomelor gastrointestinale la pacienții cu sindrom de colon iritabil, până la 85% dintre pacienți raportând reducerea sau eliminarea simptomelor specifice. Este o dietă bazată pe știință, conceptul fiind creat de cercetători și specialiști australieni, printre care și dieteticieni. Este o dietă temporară, nefiind menită să fie un stil de viață permanent.
Intervenția nutrițională începe cu eliminarea tuturor alimentelor bogate în FODMAP, pentru o perioadă de aproximativ 4-6 săptămâni, din dieta pacientului. Restricționarea acestor zaharuri în dietă, reduce practic apariția procesului de fermentație. În multe cazuri, simptomele se ameliorează în primele 2 săptămâni. Urmează apoi faza de reintroducere. O fază lentă și controlată după o metologie foarte clară. Faza în care se identifică cele mai provocatoare alimente pentru persoana în cauză, respectiv cantitățile în care acestea pot fi tolerate.
Dacă te regăsești în simptomele amintite la început, te îndemn să te adresezi unui medic specialist pentru investigații și diagnostic, iar mai apoi unui nutriționist-dietetician pentru intervenția nutrițională. Dacă ai deja un diagnostic de sindrom de intestin iritabil, dar nu ai rezultatele dorite în urma modificărilor dietei pe care le-ai făcut, te invit să te adresezi unui nutriționist-dietetician cu experiență în abordarea nutrițională a acestei afecțiuni.
Să fie cu folos 🙂
